Această iluzie optică te păcălește să vezi mai multe culori. Cum funcționează de fapt?

Aceste sfere care levitează pot părea la prima vedere roșii, verzi sau violete. Însă, de fapt, toate cele 12 globuri au aceeași nuanță fadă de bej.

Micșorarea imaginii exagerează această iluzie optică, în timp ce zoom-ul diminuează efectul, a explicat David Novick, creatorul imaginii și profesor de inginerie la Universitatea din Texas, El Paso. Totuși, de ce percepem sferele ca având o altă culoare decât cea adevărată, anume bej?

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Această percepție distorsionată provine de la fenomen cunoscut sub denumirea de iluzia Munker-White.

În esență, iluzia optică funcționează pentru că „acuitatea noastră pentru formă este mai bună decât acuitatea noastră pentru culoare, ceea ce înseamnă că percepem formele cu mai multe detalii și culorile cu mai puține detalii”, a precizat Novick.

Pe ce se bazează, de fapt, iluzia optică?

Așadar, în timp ce contururile sferelor par identice, așa cum sunt, „culoarea sângerează sau se asimilează spațiilor din jur”. Mai exact, culoarea sferelor este „trasă” mai aproape de culoarea dungilor care le traversează, adică în prim-plan. În imaginea de mai sus, numită Confetti Spheres 5, o serie de dungi verzi, roșii și albastre trasate de-a lungul sferelor ne deformează percepția asupra nuanței lor adevărate.

Iluzia optică se bazează pe nuanța dungilor din prim-plan, nu pe culorile din fundal, adică din spatele sferelor. Astfel, dacă eliminăm dungile încrucișate, iluzia optică dispare, iar în urmă rămân doar niște bile bej identice, scrie Live Science.

Totodată, iluzia optică funcționează în mod asemănător atunci când schimbăm toate culorile în nuanțe de gri. De fapt, iluzia Munker-White, în mod izolat, se referă la modificările percepute în luminozitatea unei forme, variind de la alb la negru, cauzate de ușurința formelor care se suprapun peste aceasta, potrivit unui studiu din 2010 publicat în jurnalul Color: Design & Creativity. Spre exemplu, atunci când trasăm dungi albe peste un dreptunghi gri, griul pare mai deschis sau mai aproape de alb. Însă, atunci când trasăm dungi negre pe același dreptunghi, acesta pare mai întunecat sau mai aproape de negru.

Teorii contradictorii despre percepția iluziilor optice

Psihologul Michael White a devenit cunoscut pentru descrierea acestui efect în anii 1960. În 1970, Hans Munker, un alt psiholog, a demonstrat un efect similar cu forme și dungi colorate, în care dungile din prim-plan deformează nuanța percepută a formei de fundal.

Oamenii de știință au teorii contradictorii despre ce anume se întâmplă în creier pentru a provoca această schimbare a percepției. Unii cred că iluzia se instalează devreme în timpul proceselor vizuale, atunci când lumina ajunge mai întâi la retină, în timp ce alți cercetători consideră că efectul apare mai târziu, pe măsură ce creierul procesează datele. Totuși, ar putea fi vorba despre o combinație între cele două teorii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Încă o iluzie optică împarte internetul. Unii văd o plajă, iar alții o simplă portieră

Încă o iluzie optică devine virală pe internet și stârnește o dezbatere aprinsă în rândul oamenilor

O iluzie optică simplă ar putea produce o întârziere la nivelul creierului

FOTO. O iluzie optică păcăleşte internauţii să creadă că două poze identice sunt diferite